Pestera Campeneasca

Era al doilea obiectiv de pe lista mea dinaintea plecarii la Congresul National de Speologie de anul acesta, pestera mai mult sau mai putin dar cascada de aproximativ 40 metri de la intrarea in pestera merita tot efortul. Ghinion, nu plouase suficient, deci n-am avut parte de nicio cascada, dar asta nu a rapit din frumusetea locului, pestera chiar daca este plina cu toate gunoaiele si plasticele culese din satul pe care il traverseaza paraul atunci cand ploua, are totusi o frumusete aparte, in tura de vizitare am intrat pe niste galerii care ne-au urcat de la cota -40 m la o fereastra aflata pe peretele opus intrarii dar aproximativ la cota 0, asa ca stand acolo  poti privi afara sau poti fotografia cascada (atunci cand exista) in toata splendoarea ei. Eu am avut ghinion, m-am instalat pentru o poza si cand am privit prin obiectivul aparatului foto, am constatat ca nu se putea face nimic, pe obiectiv era condens, iar dupa ce il stergi, condensul apare la loc, aproape instantaneu. Asta am patit si la iesirea din avenul Gemanata la cursul de TSA, cand pe coarda de iesire, lonjat in unul dintre ultimele amaraje, ma uit in jos si zic "oau ce poza iese de aici", scot aparatul si... a condensat. Asta este, legile fizicii care spun ca pe un corp rece introdus brusc intr-un mediu cald se depune condens, sunt adevarate si se aplica si la iesirea din pesteri in perioada calda a anului, asa ca un sfat ar fi: cand e mai cald afara decat in pestera, inainte sa intrati, faceti toate pozele pe care le doriti, pentru ca la iesire pe aparatul foto se va depune tot timpul condens, iarna va fi exact invers.