De la scoala de TSA

Am mai rasfoit prin pozele de asta vara si am mai gasit cateva care sa merite a fi publicate, de la scoala de Tehnica Speologiei Alpine de la Caput de anul acesta, la care am fost si eu elev. Fara a avea pretentia de a fi artistice, mai ales aia facuta cu blitz, pozele mie imi provoaca amintiri dragi si un mare dor de pestera. Acum ce sa zic, e si un pic cam greu sa faci poze cu pretentii, atunci cand stai atarnat in coarda, sau intins pe burta, pe fundul putului, in argila si bolovani. De cele mai multe ori nici nu ai tupeul sa scoti aparatul atunci cand inevitabil esti murdar si ud, pe langa tine picura apa si e o umezala totala, iar ca sa pui mana pe aparat ar trebui mai intai sa te stergi pe maini macar dar totul in jur este la fel de ud si de murdar ca tine. Da de cele mai multe ori aparatul e cel care sufera si nu o data am ajuns la cabana cu el uns pe toate partile de noroi, tocmai de accea chiar daca nu eram singurul cu DSLR la mine, restul colegilor au refuzat sa le bage in pestera. Mai tarziu la Congresul de Speologie, am mai vazut pasionati, care ca si mine, au hotarat ca aparatul foto nu e bibelou iar daca esti putin atent, poti iesi la suprafata cu niste fotografii superbe.