Hoinar

Dimineata devreme, adica devreme pentru un om care a stat la taclale si la beri o buna bucata din noapte, in jur liniste, fiecare in camera lui mai fura cate o clipa de somn, din ala dulce de dimineata iar eu echipat cu aparatul foto la gat si gata de actiune, incercam sa fac cat mai putin zgomot in drumul meu catre usa de la intrare. Desigur ca am fost ca o felina, cei drept una tare adormita, dar cu toate astea reclamatii imediate nu au aparut. Afara din cabana ma intreb: bun si acum incotro? si pentru ca cei doi caini care se holbau la mine nu au binevoit sa-mi raspunda, am ales si eu o directie oarecare. Mai jos vedeti si singuri cum a fost.